3 noiembrie 2009

Să aducem muzica noastră la Seattle!!!



Azi am fost la un post de radio local, de fapt comunitar de langa Seattle. Se cheamă KBCS și emite pe o rază de vreo 200 de km. Poate fi ascultat și online.

Interesant că în America, numele stațiilor de radio care emit mai la vest de Mississippi trebuie să înceapă cu K, iar cele de la est cu W. BCS vine de la Bellevue Comunity Station. Bellevue este un colegiu de pe aici, iar comunitar înseamnă că emit doar pentru comunitatea asta, care de fapt prin donații și finanțează radio-ul. Anul acesta au adunat circa o jumătate de milion de dolari și nu bagă deloc publicitate. E un principiu.

Spun că sunt ascultați de circa 80 de mii de oameni și sunt destul de populari. Sunt flexibili, iar programul lor conține știri, talk showuri și multă muzică de calitate. Au o colecție frumoasă de veniluri, dar și CD-uri. Au muzică din foarte multe țări, însă din păcate mai puțină din Moldova. I-am promis tipului de la radio că o să-i trimitem ceva. Eu m-am gândit în primul rând la Zdob și Zdub și Trigon. Cam asta e de calitate, interesantă și ar prinde acestui radio, părerea mea.

Haideți să-i trimitem piesele mai interesante de origine moldovenească lui Joaquin (Wakx) Uy de la KBCS. Adresa de e-mail: juy@kbcs.fm. El așteaptă, iar eu cred că am face un lucru bun!!!

P.S. În poză e Nicu Cușchevici de la Ziarul de Gardă care se uită peste venilurile de la KBCS.

2 noiembrie 2009

Seattle - un oraș în care mi-ar plăcea să trăiesc



De ieri sunt în capătul Americii. Seattle - capitala statului Washington, nord-vestul SUA, aproape de Pacific, dar și de Canada...Asta mai puțin contează. Cel mai important lucru este că acest Seattle este un oraș foarte deosebit.

Are ceva mai mult de 500 de mii de oameni, iar împreună cu împrejurimile cred că depășește cel puțin milionul. E așezat pe malul Puget Sound, în traducere Golful Puget al Pacificului. E verde, spune lumea că plouă des.



Se trăiește din câte se pare destul de bine...E și normal, de vreme ce aici își au sediul Microsoft-ul și Amazon-ul, iar până nu demult și Boeing-ul avea cartierul general pe aici. Acum au rămas numai cu o fabrică gigant și propriul aeroport de testări...



E superb acest oraș, dinamic, înfloritor și tare liber...Aseară a fost Halloween-ul, iar pe străzi un adevărat spectacol...Tare interesant și drăguț, ca și blogul meu de altfel...:))



Au câteva chestii interesante pe care așa le-am observat.

Centrul orașului e tare compact. Împrejmuit de câțiva zgârâie nori, nu te pierzi niciodată și găsești ușor orice adresă.



Sistemul de transport urban e genial de simplu. În oraș călătoriile nu se plătesc. Asta pentru a determina orășenii să lase mașinile, pentru un oraș mai verde și degajat. Prin downtown este săpat un tunel, acolo pe unde merg autocare și tramvaie. De altfel merg și la suprafață, dar tot e mai bine așa. Au cel mai vechi monorail, un fel de tren aerian, din lume. Ce-i drept are numai o stație și costă 2 dolari.



E patria starbucks-ului...La fiecare colț câte o cafenea, bună și ieftină.

Space Needle - un simbol al orașului nu este decât un turnuleț frumos, construit în 1962 cu ocazia World Trade Fair ce a fost organizat pe aici. De la înălțime, orașul se vede tare frumos.



Au o piața gigantică de pește, nu am fost încă, dar se spune că e cea mai mare din SUA.

Tare mulți tineri din toată lumea. Am întâlnit un spaniol ce lucrează la Microsoft și români, printre care și un basarabean de-al nostru de la Amazon. Se spune că Seattle este unul dintre puținele orașe din America unde oamenii chiar gândesc....:)

Lângă aeroport este un orășel de făcut shopping. Mall, bestbuy, mâncare, haine, tot ce vrei găsești acolo. Tare frumos și bine gândit. Asta e definiția Seattle-ului cred, minte multă, diferită pusă să facă ceea ce știe mai bine...

De asta cred că mi-ar plăcea să trăiesc aici...Asta nu înseamnă că vreau cu tot dinadinsul, dar mai știi...:)

P.S. foarte important..pozele sunt facute de mine si imi apartin, cum s-ar zice...:)

27 octombrie 2009

Ploua la Washington...Nu ca tare v-ar interesa, dar totusi...

Dupa ce ieri a fost o vreme tare frumusic, iata ca astazi ne-am trezit cu nori si o ploaita mocaneasca. Totusi nu este frig si asta e bine...

Ieri am facut shopping de nevoie...Daca nu mai avem bagaje, problema chilotilor si a unui tricou sau ciorap curat era destul de arzatoare...Asa ca stimate gazde, unde sa mergem sa ne luam hanutze?? La Pentagon City, acolo...Asta e la urmatoarea statie de metro de dupa cea mai mare cladire din lume, pe care din cauza noptii nu am putut sa o zarim. Am mers la Marshall, un fel de...gumanitarka... Poti sa gasesti ce vrei, lucreaza etiopieni, iar haine cumpara negri, asiatici si moldoveni...:)))

Rezultatul shoppingului: o camasa tare mumusika de 13 dolari, chilotei de la Calvin Klein si Tommy Hilfieger, vreo 5 tricouri si 4 perechi de ciorapi. Astazi sunt ca nou...

Dupa program, vizitam dupa-amiaza Washington Post...Abia astept. Diseara insa, Washington Capitals are meci...Tare as vrea sa merg sa-l vad pe Ovechikin, dar am inteles ca e prea scump si rau de tot imi pare...:((( Oricum se anunta o zi tare interesanta, asa ca voua tuturor - Noapte Buna...The show most go on!!!:))

P.S. am poze asa de mumushele, doar ca nu pot face upload sa le fac publice...Mai incerc....

26 octombrie 2009

Hello America!!! Aventura de Frankfurt

De ieri sunt la Washington DC, capitala SUA intr-un program al Departamentului de Stat. Timp de 3 saptamani voi vizita nu mai putin de 5 orase americane si ma voi intalni cu zeci de oameni. Totul pentru a gasi solutii, idei, oportunitati pentru a avea un www.protv.md mai prietenos si bun. Nu ca nu ar fi, dar loc de mai bine se poate...

Ne-am pornit sambata in America, dar am ajuns Duminica seara cum ar fi in MD. Nu mai putin de 36 de ore am avut nevoie pentru asta. Cine e vinovat??? Inca nu stim...Oficial nimeni nu isi asuma responsabilitatea, insa noi credem ca e compania noastra Air Moldova cu care ne-am pornit in aventura noastra...

Sambata 5.00: E ora la care m-am trezit pentru a nu intarzia la aeroport. La ora 8.05 urma sa luam avionul spre Frankfurt, unde la 12.15 aveam conexiune spre Washington...Surpriza...In aeroportul din Chisinau ne-au anuntat ca zborul intarzie. Asta pentru ca sunt probleme climaterice la Frankfurt. Intr-un final, la 10 si ceva ne anunta astia de la Chisinau ca pierdem avionul, iar noi trebuie sa ne impartim in 2 grupuri, unul de 2 si altul de 5 pentru a ajunge in SUA. Primii 2 urmau sa plece in dupa-amiaza zilei cu un alt avion spre Washington, restul de 3 a doua zi dimineata... Am zis ca mergem toti 5 in Frankfurt, la urma urmei 2 pleaca, ceilalti innopteaza acolo si ne pornim a doua zi...

Sambata 13.08: Am ajuns in Frankfurt. Cine a mai fost acolo stie foarte bine ce inseamna acest aeroport. I-am zis un Babilon al timpurilor noastre: foarte multa lume, avioane, forfota, agitatie, cozi, strasnic... La United Airlines cu care urma sa mearga 2 persooane dupa amiaza cu o alta cursa ni se spune ca nimeni nu a facut nicio rezervare, iar locuri libere nu sunt nici macar pentru a doua zi. Sunam la reprezentantul Air Moldova, nimic.... In cele din urma un nene de la United ne duce la terminal si ne spune sa stam pe lista de asteptare... Pentru ca dimineata a fost ceata, mai multe curse au intarziat ceea ce a facut ca tare multa lume sa piarda avionul spre Washington, inclusiv noi...

Sambata 17.00: Avionul spre Washington pleaca, noi ramanem in aeroport... Ne-au rugat sa mergem la Lufthansa sa ne rezolve alta cursa. Dupa vreo 5 ore de stat in rand, vorbim cu reprezentantii lor. Astia ne spun ca nu pot sa faca nimic, curse libere sunt abia marti, totul e full... Pentru ca nu avem vize, ei nu ne pot redirectiona spre alte aeroporturi sau sa ne cazeze in vreun hotel...In cele din urma, obositi si sictiriti ne luam bilete acasa... Aventura americana se sfarsea... La fel ca si puterile noastre...

Sambata 23.00: Ne gasim niste scaune in aeroport si mergem la culcare... O ultima sansa, mai mergem o data la Lufthansa...Aflat dupa orele de program, un nene de la ei se arata tare dragutz. Repeta povestea cu nu sunt locuri, dar ne da vouchere de mancare, 75 de Euro, lucru pe care spune ca nu este obligat sa-l faca pentru ca noi nu avem bilete la ei si ne face rezervare pe lista de asteptare la avionul lor de a doua zi...

Duminica, dupa 1.00: Ne culcam intr-un sfarsit...Daca asta se poate de spus culcare...Intinsi pe niste scaune incomode am mai reusit sa atipim pana pe la vreo 5 cand se incepe curatenia si traficul se reia...

Duminica 10.00: Prima cursa spre Washington a lui United. Oamenii ne cunosc de sambata deja. Aceeasi poveste, nu sunt locuri, dar o promisiune, va punem pe lista de asteptare la toate avioanele care merg incolo... Promisiune indeplinita. Mai avem 3 sanse cu 3 avioane...

Duminica 12.15: Bucurie mare...Suntem primii pe lista de asteptare la prima cursa si ne dau biletele!!! Yuhooooooooooooooooooooo!!!! A fost ceva, altfel ma vedeam intors acasa...

Duminica, 15.20, ora SUA: Am ajuns dupa o calatorie de 8 ore si jumatate prin turbulente la Washington...Bagajele au ramas la Frankfurt. Le asteptam si acum...In schimb suntem in America...

Impresii: Frankfurt e un aeroport enorm. Daca ceva se intarzie, apoi e jale mare... Washingtonul e degajat. Totul e larg, totul e aerisit. Asta e o prima impresie. Stam intr-un hotal tare bun in buricul targului. Conditii excelente: living, bucatarie cu resou si tigaie, baie, dormitor cu vreo 6 perne, climatizor, tot ce vrei... Azi incepem programul mai tarziu ca sa putem sa ne revenim dupa aventura Frankfurt...Am sa revin cu detalii in ziua urmatoare... Am si poze de la Frankfurt si o sa intelegeti cred ca mai multe prin ce am trecut... Una peste alta este o experienta tare buna.. Am inteles multe despre ce inseamna un aeroportul si cum merge treaba cand ceva nu merge...:)

1 octombrie 2009

Fotbal peste fotbal, revenire spectaculoasa pe blog a lui Cristian Jardan


Nu am scris de 5 luni fara patru zile...Nu am avut timp, ce-i drept...Revin astazi cu fotbal. De doua ori. O data pentru ca azi merg la Tiraspol să-i văd de aproape, de foarte aproape pe Fenerbahce şi mai ales pe Roberto Carlos, meci transmis în exclusivitate de noi. Doi, vreau să-mi exprim revolta faţă de nedreptatea de ieri din Cupa Moldovei. Olimp Ungheni, echipa la care mai sunt încă legitimat şi am jucat două meciuri în acest sezon a fost bătută ieri de un arbitru... Iar ca să-l ştie lumea, îi spune Gabrie Tupicico...Am scris în Expresul despre asta, vedeţi mai jos... Şi foarte important, La Mulţi Ani sor-mea!!!

Tupeu de Tupicico: FC Olimp Ungheni a fost oprit nemeritat de arbitru în optimile Cupei Moldovei

Gabriel Tupicico este arbitrul care va rămîne pentru mult timp în memoria jucătorilor, antrenorilor şi suporterilor FC Olimp din Ungheni. Cu 4 minute înainte de sfîrşitul meciului disputat de FC Olimp în optimile Cupei Moldovei împotriva liderei la zi a Campionatului Naţional, Iskra Stali din Rîbniţa, Tupicico a inventat un penalty pentru oaspeţi. A fost scînteia care a încins spiritele de pe stadionul orăşenesc din Ungheni, unde cele cîteva sute de suporteri au protestat vehement faţă de decizia arbitrului. Doar intervenţia promptă a poliţiştilor şi a conducătorilor clubului din Ungheni a făcut ca centralul partidei să poată pleca acasă viu şi nevătămat.

“A fost un meci foarte frumos, pe care unghenenii nu meritau să-l piardă”, au fost cuvintele cu care suporterii veniţi în număr mare la meci aveau să le rostească la finalul partidei. Stadionul din Ungheni nu a mai fost vizitat de o echipă din Divizia Naţională de mai bine de 12 ani, iar cu această ocazie la meci au venit peste 600 de oameni, iar în tribune 90 de minute a cîntat şi şi-a încurajat echipa favorită o galerie frumoasă.

Spre lauda lor, gazdele nu au ţinut cont de numele adversarului şi au oferit unghenenilor probabil cel mai frumos fotbal de pe stadionul orăşenesc din ultimii 10 ani. Rîbniţenii nu au mişcat nimic în teren, acolo unde FC Olimp a ratat în prima repriză prin golgheterul Mihai Luchian. Atunci cînd meciul se îndrepta spre un egal meritat şi implicit spre minutele de prelungire, arbitrul a decis să intervină în jocul fotbaliştilor. La un corner al celor de la Iskra Stali a dictat un penalty inexitent, după ce un jucător de la oaspeţi a căzut teatral în careu.

A marcat fără bucurie Nicolae Rudac, felicitat mai mult decît discret de colegii săi. “Nici suporterii de la Rîbniţa care au venit cu un autocar nu s-au bucurat de gol”, avea să se destăinuie după meci vicepreşedintele clubului Olimp Ungheni, Sebastian Andriuţă. Pînă la finalul meciului, arbitrul a reuşit să mai iasă o dată în evidenţă. Deşi oaspeţii au realizat 4 modificări, iar jocul a fost întrerupt de mai multe ori din cauza accidentărilor, centralul partidei nu a dictat nici un minut de pregătire. “A fost cumpărat, e clar”, aveau să se audă din tribune mai multe voci. Chiar şi aşa, în cele patru minute rămase, unghenenii au fost approape de a egala. Superba lovitură de cap a antrenorului jucător Ion Homiţchi a fost scoasă în extremis de portarul celor de la Rîbniţa.

Înfrîngerea nemeritată a fost greu digerată de jucătorii, antrenorii şi suporterii din Ungheni. Imediat după fluierul de final, arbitrii au fost escortaţi la vestiare de cel puţin 8 poliţişti. Fluieraşii au avut nevoie de mai bine de 45 de minute pentru a putea ieşi de pe stadionul orăşenesc. Asta în timp ce lidera la zi a Campionatului naţional a plecat de pe stadion cu capul plecat, iar unghenenii au fost aplaudaţi la scenă deschisă. Fotbalul e mai mult decît un joc!

Lotul echipei FC Olimp Ungheni:

Denis Patraşcu, Dan Andriuţă, Vlad Pendus, Vadim Aramă, Ştefan Anton, Andrei Miron, Andrei Munteanu, Ion Homiţchi, Grigore Tofan, Viorel Primac, Mihai Luchian.

Poza am luat-o de aici.

4 mai 2009

Hai la școală, la cea de jurnalism...


Se anunță admiterea la școala de jurnalism, cea de la CIJ pe care io alint ca ȘSAJ...Îs absolvent, fără merite ce-i drept(am mai scris despre asta aici), al acestei minunate instituții. Am fost în promoția a II-a, mâine-poimâine își termină studiile cea de-a treia, iar acum așteptăm să vedem cine mai nou va veni la școală...

O recomand cu cea mai mare încredere, merită orice efort, iar dacă vrei să faci jurnalism de calitate, apoi e cea mai potrivită insituție. Pe bune...Doar cu o condiție, să vrei să faci jurnalism...Atâta tot, restul vine din urmă!!! Așa că oameni buni, viitori buni jurnaliști, hai la școală!!!

19 aprilie 2009

Pentru "oaspeţii sub acoperire"!!!

Se dedică "oaspeţilor sub acoperire" de pe grupul basarabenilor din Cluj de pe yahoo... Scrie Alexandru Furtună, licenţiat în Ştiinţe Politice la UBB... Vă rog să citiţi mesajul!!! E valabil pentru toţi "oaspeţii sub acoperire" de pe facebook, twitter, forumuri, etc. etc.

Daca sunt "oaspeti sub acoperire" pe acest grup public, va rog sa va ganditi de 10 ori daca merita sa dati in gat oamenii care se implica in dezvaluirea adevarului despre ceea ce se intampla in tara noastra.
Insasi faptul ca cititi aceste randuri, indiferent de etnia Dvs, presupune o oarecare cunoastere si intelegere a culturii si a subculturilor celor care vorbesc limba romana.
Oricat nu ati castiga de pe urma unor astfel de activitati, in fond si la urma urmei, vor avea de pierdut toti, inclusiv DVS. Ceea ce urmeaza sa se intample in Moldova nu e doar trist, ci jalnic! Moldova e deja in criza de ceva timp. Remitentele au scazut cu mai mult de 30% fata de anul trecut, iar acum urmeaza sa plece putinii investitori straini si sa nu mai vina altii cel putin in urmatorii 2 ani. Totul datorita guvernarii imbecile din ultimii 8 ani. Totul datorita faptului ca guvernarea comunista a recurs la distrugeri intr-un moment de cumpana; la tensionarea spiritelor intre etnii pentru a doua oara in ultimii ani. La accentuarea romanofobiei cu cel putin 2 ocazii in aceeasi perioada!
Poate la unii memoria e scurta, dar sa ne aducem aminte de 2002, an in care am fost prezent si eu la protestele de la Chisinau. Au fost de cel putin 10 ori mai multi oameni in strada, dar nu au fost distrugerile de acum. Poate mai tine minte lumea de "oraselul" de corturi, de saptamani de proteste, etc. etc. A urmat o mare dezamagire si tradare a propriului electorat de catre cel care se declara mare roman.
A urmat scaderea puterii de cumparare la majoritatea populatiei, populatie care a plecat peste hotare. Populatie care la ora actuala subventioneaza existenta relativ decenta celor care au ramas in tara. Aceeasi crestere economica cu care se lauda Voronin e datorata exclusiv cresterii remitentelor an de an.
Ce s-a produs in Moldova? R: nimic.
S-a vandut, s-a cumparat - atat.
80% din bugetul tarii = bani din TVA. TVA in Moldova, pt cine nu stie = 20% - mai mare decat in majoritatea tarilor din UE.
Unde in lume s-a vazut ca o tara predominant agrara sa importe mai multe produse alimentare decat produce??? R: in R. Moldova.
Intre timp, familia Voronin isi sarbatoreste 1-ul miliard de usd in 2006-2007, iar acum (informatie neconfirmata) se vorbeste despre al 2-lea miliard... Intre timp putinii oameni de afaceri profitabile, cu idei si capacitate de a crea locuri de munca, sunt deposedati de ele si pleaca in strainatate. ..
Intrebare pentru voi, cei care cu atata inversunare ii aparati pe cei care distrug sistematic tara si oamenii: voi intelegeti macar o clipa ca acest lucru nu poate dura la infinit? Oamenii o sa inteleaga odata si odata ca sunt indobitociti si tinuti ca sclavii din antichitate. Ca li se fura demnitatea, li se fura autoaprecierea, ca in mod organizat sunt transformati in animale a caror singura preocupare si singurul scop in viata e sa-si dobandeasca hrana. Multi au inteles si au plecat. Multi vor intelege acum si vor pleca. Si nu va mai fi ca pana acum. Oamenii nu vor mai cumpara apartamente si case in Chisinau. Valoarea lor o sa scada, se vor plati impozitye mai mici, nu vor fi bani pentru bugetari. Se vor lua imprumuturi externe cu %-te imbecile. Tara, impreuna cu voi, impreuna cu copiii vostri va deveni sclava care munceste doar pentru a-si plati datoriile.
Iar comunistii ce vor face? Vor face ceea ce fac intotdeauna. .. ceea ca au facut si acum impreuna cu "micutul cadavru politic" - vor transfera vina pe altcineva, isi vor creea noi inamici, vor urla sus si tare ca romanii sunt de vina...
Si ce va fi pe urma?
La marginea colapsului, chiar inainte de perioada cea mai nasoala, vor pleca cu totii in "concediu" sa-si cheltuie averile, si ii vor lasa pe altii sa manance rahatul pe care l-au facut...
Voi va simtiti bine ca participati la asta?
Voi dormiti bine noaptea?
Mai ales ca stiti ca acei carora le faceti servicii murdare va arunca 2 banuti in timp ce ei fac milioane. MAI ALES ca ei OMOARA, CALICESC si injosesc o generatie tanara, si tot mai putin numeroasa...

Noapte buna si vise placute!