Vreau...Eu vreau..Nu vreau...
Am preluat ideea, sau leapșa, spuneți-i cum vreți de la colega mea de școală, Diana Lungu... Sincer, mi-i greu să scriu pe astfel de teme...Nu e genul meu...Dar vreau să încerc...
Chiar de multe ori mă întreb, ce vreau eu de fapt...Sincer nu știu...Dar de încercat se poate...
Acum eu vreau să merg în oraș...Să beau o bere și să stau la o poveste cu un prieten din copilărie...
Apoi vreau să dorm mult dimineață. Vreau ca lumea asta să lucreze după un regim care să permită suflețelului meu să se sature de somn, după care să pornească liniștit la răsturnat munții...
Vreau de multe ori să fiu acasă, la Ungheni...Să stau acolo, să joc fotbal și să nu fac nimic...
Vreau de multe ori să nu mă gândesc la bani, salariu și datorii...
Mai vreau să merg la Cluj...În orașul unde probabil am trăit cei mai frumoși patru ani din viață...Să mă plimb pe străzile înguste din centru, cu clădiri excepționale, murdare și frumoase. Să observ oamenii care se salută mereu cu mult bun simț și cumsecădenie...Să mă urc la Belvedere și să privesc ore în șir orașul...Să ghicesc unde e strada Eroilor sau Universitatea... Ca mai apoi să merg beau o cafea de la aparatul de la BCU...
Vreau să merg pe la buneii mei mai des...Bucuria din ochii lor atunci când foarte rar ajung la ei vreau să o privesc mai des...Să stau și să citesc din biblioteca minunată a lui bunelu...Să merg la cules de struguri și să curăț la capre...
Vreau să ies puțin din țara asta a noastră. Republica pe care o iubesc, dar și o urăsc în același timp...Să scap de ea, ca să mă întorc numaidecât...
Și vreau, și vreau și nu mai vreau nimic... Sunt atâtea de spus și de "vrut" că poate va veni momentul cela când nu voi mai vrea nimic...
Dar tot timpul cred că o să vreau să visez la lucruri care niciodată nu se vor îndeplini...Și atunci am să vreau din nou...
Chiar de multe ori mă întreb, ce vreau eu de fapt...Sincer nu știu...Dar de încercat se poate...
Acum eu vreau să merg în oraș...Să beau o bere și să stau la o poveste cu un prieten din copilărie...
Apoi vreau să dorm mult dimineață. Vreau ca lumea asta să lucreze după un regim care să permită suflețelului meu să se sature de somn, după care să pornească liniștit la răsturnat munții...
Vreau de multe ori să fiu acasă, la Ungheni...Să stau acolo, să joc fotbal și să nu fac nimic...
Vreau de multe ori să nu mă gândesc la bani, salariu și datorii...
Mai vreau să merg la Cluj...În orașul unde probabil am trăit cei mai frumoși patru ani din viață...Să mă plimb pe străzile înguste din centru, cu clădiri excepționale, murdare și frumoase. Să observ oamenii care se salută mereu cu mult bun simț și cumsecădenie...Să mă urc la Belvedere și să privesc ore în șir orașul...Să ghicesc unde e strada Eroilor sau Universitatea... Ca mai apoi să merg beau o cafea de la aparatul de la BCU...
Vreau să merg pe la buneii mei mai des...Bucuria din ochii lor atunci când foarte rar ajung la ei vreau să o privesc mai des...Să stau și să citesc din biblioteca minunată a lui bunelu...Să merg la cules de struguri și să curăț la capre...
Vreau să ies puțin din țara asta a noastră. Republica pe care o iubesc, dar și o urăsc în același timp...Să scap de ea, ca să mă întorc numaidecât...
Și vreau, și vreau și nu mai vreau nimic... Sunt atâtea de spus și de "vrut" că poate va veni momentul cela când nu voi mai vrea nimic...
Dar tot timpul cred că o să vreau să visez la lucruri care niciodată nu se vor îndeplini...Și atunci am să vreau din nou...
Cristi, foarte fain. Fa ce-i face sufletului tau, macar putin, asa, sa fii multumit de tine :)
RăspundețiȘtergerecred ca te-ai inspirat de la www.cevreaueu.com :)
RăspundețiȘtergerefoarte fain sa lasi imaginatia sa faca ce vrea
RăspundețiȘtergeretotusi ai pana de scriitor, orice nu s-ar zice.
RăspundețiȘtergeremersi mult...nu ma asteptam sa am atatea comentarii...nu e genul meu, dar VREAU sa va multumesc numaidecat...:)
RăspundețiȘtergere:)) ei, uite ca ai facut-o si pe asta. frumoasa lista... ai un an inainte ca sa tai din ea cite o dorinta si sa faci ceea ce VREAI :)
RăspundețiȘtergeretare dragut, stii de ce ai asa de multe comentarii, fiindca multi s-au regasit in cele scrise..........
RăspundețiȘtergeremah frumos scris...tine-o tot asa;)
RăspundețiȘtergereDragute ganduri...si cand le-am citit m-am regasit in totalitate in acest articol. Ca dovada, poti gasi aceleasi idei, scrise de catre mine pe http://meditatiitinere.blogspot.com/ - articolul din josul paginii. Ca si concluzie, as incerca sa dau o replica ideilor tale, si anume: Eu sunt inca la Cluj, am posibilitatea sa merg la Belvedere, mai pot merge pe terasele de pe Piezisa, unde mi-am petrecut si eu la fel de multe clipe vesele si frumoase, pot merge si la BCU ca sa beau cea mai energizanta cafea din Cluj, pot merge la teatru - e lucrul care ma relaxeaza cel mai mult.
RăspundețiȘtergereDar nu o fac. Si asta doar pentru ca fiind acolo - nu putem aprecia acest lucru, nu poti lasa toate grijile si problemele cotidiene pentru a merge la Belvedere, nu renunti la somnul odihnitor din fiecare seara ca sa stai cu prietenii pe Piezisa si sa-ti amintesti de momentele traite impreuna in perioada facultatii.
Te inteleg perfect: vrei sa revii, vrei sa faci altceva, vrei sa-ti amintesti, dar iti spun sigur din proprie experienta si despre asta am scris si in articolul de pe blogul meu: "La final...e un nou inceput" - care demonstreaza acelasi lucru: mereu ne dorim ceea ce nu avem, ceea ce am avut odata, dar poate n-am pretuit acest lucru la justa lui valoare.
Si eu vreau multe, mereu alte si alte lucruri sa fac, dar niciodata nu sunt multumita cu ceea ce am realizat. Cu toate ca la varsta mea (26 ani) - am facut un liceu si o Facultate in Romania - pe proprii forte, mai am 1 an si o termin si pe cea de a doua, iar din punct de vedere profesional - am o experienta, un statut si un salariu la care ar visa multi. Si totusi nu sunt multumita: as face altceva , as merge altundeva s.a.m.d. vreau mai mult, vreau in alta parte.
Ca si concluzie, pentru oamenii ca noi: poate ar trebui sa invatam sa traim clipa fericiti pentru ca : suntem sanatosi, am ajuns unde-am ajuns si am reusit sa realizam cat de poutin - macar ceva in viata asta. Caci daca ne vom zbate mereu cu ganduri care nu ne multumesc niciodata - n-ajungem nicaieri, nu vom fi multumiti si fericiti niciodata.
Asa ca - incearca sa te bucuri de faptul ca ai avut ocazia sa faci o facultate la Cluj, ca ti-ai facut acolo o multime de prieteni, chiar daca ai datorii - stii sa le descurci si sa le dai, iar daca ai momente in care te copleseste melancolia - inseamna ca trebuie sa fii fericit pentru faptul ca ai avut ocazia sa traiesti momente fericite in viata.
eu vreau..eu nu vreau.. mi-as dori si eu ca astea doua sa fie unicile reguli ale vietii mele... dar sint obligata sa urmez "eu vreau/eu nu vreau" ai altora.. NU VREAU SA DEPIND DE NIMENI... cred ca asta e ceea ce ar trebui sa facem cu totii sa gasim formula independentii...
RăspundețiȘtergereCristian, foarte placut sa-ti lasi constiinta libera si pt un moment sa fii sincer cu tine spunand cu glas tare ceea ce-ti place cu adevarat.Stiu ca 90% din ceea ce facem intr-o zi nu este chiar ceea ce ne place sa facem.Imprejurarile ne dicteaza ceea ce trebuie sa realizam si stiu ca de cele mai multe ori nu suntem multumiti atunci cand indraznim sa privim in urma, dar mergem inainte cu gandul ca poate urmatorul pas va fi mai bun si poate ca o sa ne si placa mai mult. Salutari din iasi.daca vrei ai adresa mea.Putem vb de ceea ce ne place si ce nu.
RăspundețiȘtergereelena_noiembrie@windowslive.com CRISTIAN ACEASTA ESTE ADRESA MEA DE CONTACT
RăspundețiȘtergere