Articol aparut in Monitorul de Cluj...

Doar jumatate din studentii basarabeni care invata la Cluj se considera romani
Mica Basarabie din inima Clujului

Un studiu realizat la Cluj de un student basarabean pe un esantion de studenti basarabeni releva concluzii interesante asupra felului in care bursierii din Republica Moldova vad Clujul si asupra modului in care reusesc (sau nu) sa se integreze aici. Studiul empiric ii apartine lui Cristian Jardan, student la Sociologie, UBB, in anul III, si a fost publicat recent de site-ul www.yam.ro, cel mai important portal destinat tinerilor basarabeni. Potrivit articolului, doar 10% dintre basarabenii care studiaza la Cluj pe banii Statului roman mai vor sa se intoarca acasa. In rest - potrivit declaratiilor citate de studiu - studentii basarabeni sint multumiti de prestanta centrului universitar Cluj, desi acuza tratamentul uneori discriminatoriu aplicat de studentii si profesorii romani.

Podul de bursieri peste Prut

Bursierii basarabeni au devenit o realitate in Romania abia in urma cu 12 ani. Caderea comunismului a oferit autoritatilor romane - euforizate in 1990 de "liberalizarea" Prutului - "privilegiul" de a acorda burse de studiu in liceele si universitatile din tara tinerilor basarabeni de origine romana. Scopul era - evident - stringerea relatiilor cu nou-proclamata Republica Moldova, prin instruirea superioara si apropierea de Romania a tinerilor intelectuali basarabeni. In acest scop nobil au fost alocate, an de an, resurse importante de la bugetul de stat, in paralel cu o serie de facilitati privind cazarea si intrarea la facultate. Ca, dupa mai bine de un deceniu, rezultatele "infuziei" cu studiosi basarabeni sint mai degraba derizorii, nu e numai vina tinerilor din Republica Moldova, ci si a Statului roman si a universitatilor de la noi, care nu au reusit sa adapteze din mers si sa fiabilizeze ambitiosul si - pina la urma - necesarul proiect al ofertei educationale pentru tinerii basarabeni.

Rezultatele indoielnice la invatatura ale multora dintre ei, comportamentul din campusurile studentesti, dar si atitudinea "romanilor", studenti sau profesori, au fabricat un lant neintrerupt de scandaluri pretutindeni in tara care au dus, finalmente, la aparitia unei "probleme basarabene", la Cluj si in alte centre universitare importante. La mijoc au stat, sustin surse aflate in cunostinta de cauza, si selectia dubioasa a celor care urmau sa beneficieze de bursele statului roman. Unii studenti basarabeni avansau chiar, in urma cu ceva vreme, ideea ca autoritatile comuniste ar fi pus la cale un plan prin care in Romania ajungeau cu precadere tineri slab pregatiti, aruncati la "inaintare" pentru subminarea proiectului Ministerului Educatiei din Romania.

"Studentul basarabean si integrarea lui in mediul clujean"

Potrivit unor aprecieri interne, numarul studentilor, al masteranzilor si doctoranzilor cu cetatenie "moldoveneasca", numai din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai", se ridica la aproape 400. Alaturi de cei care au terminat studiile in anii anteriori si care nu s-au mai intors in Republica Moldova, ei formeaza o comunitate destul de importanta si de unita in Cluj-Napoca. Cum problemele si controversele in legatura cu ei n-au lipsit niciodata, interesul unor cercetari sociologice in ceea ce-i priveste a fost unul constant. Desi nu are pretentii stiintifice deosebite, studiul "Studentul basarabean si integrarea lui in mediul studentesc romanesc de la Universitatea «Babes-Bolyai» din Cluj-Napoca", realizat recent de Cristi Jardan, este primul revendicat chiar de catre un basarabean. Cristi, student in anul II la sociologie in cadrul UBB, a elaborat un chestionar cu 23 de "item"-uri, de "probleme". Subiectii chestionarului au fost chiar colegi de-ai sai, basarabeni aflati la studiu in Cluj-Napoca. 73% dintre respondentii lui Cristi sustin ca au ales sa studieze in Romania datorita renumelui si prestigiului scolii românesti. Doua treimi dintre subiecti au venit in special la Cluj convinsi fiind de valoarea centrului universitar, restul motivind prezenta lor aici prin pitorescul orasului, prin existenta specializarii vizate de ei sau prin hazardul "repartitiei".

Doar un basarabean din 10 mai vrea acasa

Numai 10 procente din cei intervievati de Cristi Jardan se arata doritori sa-si continue activitatea de dupa absolvirea facultatii clujene acasa, în Republica Moldova! 65% spun explicit ca îsi vad viitorul în România, iar restul vor s-o taie, pur si simplu, in alta parte.

58% din cei chestionati considera ca statutul de student basarabean reprezinta atit un avantaj, cit si un dezavantaj. Printre avantajele enumerate de acestia se numara conditiile materiale oferite de Statul Român, posibilitatile mai mari de cunoastere, experientele noi si întilnirile cu oameni extraordinari de la care au multe de învatat, posibilitatile de studii postuniversitare, de cunoastere a culturii române si chiar posibilitatea de a avea cursuri gratuite. La capitolul dezavantaje, studentul basarabean este deranjat cel mai mult de distanta mare de casa, de cliseele prestabilite ale unor profesori, colegi, de lipsa cetateniei române, care nu le permite sa se angajeze în România.

"Cel mai mare regret al studentului basarabean în România este faptul ca a fost citeodata tratat urit doar din simplul fapt ca este student basarabean. Relatiile între studentii basarabeni si cei români nu sint asa de bune precum se astepta", apreciaza Cristi Jardan in analiza sa pentru portalul web www.yam.ro.

Raspunzînd la întrebarea: "Care considerati ca ar fi parerea studentilor români fata de cei basarabeni?", mai mult de jumatate din subiecti au recunoscut ca ar fi una "nu prea buna".

Jumatate dintre ei nu se considera romani

"Fiind un reprezentant al acestei populatii destul de compacte a studentilor basarabeni veniti la studii în Tara, am vrut sa aflu pina la urma nationalitatea lor, folosind o întrebare deschisa, fara nici un indiciu. Consider ca în mod normal aceasta întrebare nici nu trebuia pusa, fiind doar un adevar istoric, si totusi...", explica Cristi. Putin peste jumatate din respondenti (52%) se considera români. Restul, fie s-au declarat moldoveni (26%), fie au refuzat sa raspunda "provocarii".

Concluzia trasa de realizatorul studiului ar fi ca studentul basarabean este receptiv în ceea ce priveste integrarea sa în mediul studentesc românesc. "Integrarea în mediul studentesc românesc echivaleaza cu integrarea sa în societatea româneasca. El doreste în cele mai multe cazuri sa se integreze mai repede, de cele mai multe ori el nu îsi vede viitorul în afara societatii românesti. Desi declara ca vine la studii în primul rind datorita facilitatilor acordate de Statul Român, el vine în principal fiindca nu vrea sa se întoarca acasa", mai spune Cristian Jardan.

Li se cam "rupe" de politichia romaneasca

Ministrii cei mai populari in rindul studentilor basarabeni sint Mircea Geoana, Ioan Rus (51%), respectiv ministrul turismului Dan Matei Aghaton (25%)

Sursele predilecte de informare ale basarabenilor din Cluj sint ziarele si radioul

La capitolul interes fata de situatia social-politica din România, 52% din respondenti se declara "destul de interesati", in vreme ce 20% nu sint mai deloc interesati. 40% din studentii basarabeni intervievati n-au fost in stare sa dea nici macar un nume de ministru din cabinetul Nastase, iar restul pina la 50% au citat numai unul sau doua nume. Cei mai populari ministri în rindurile studentilor basarabeni sint Mircea Geoana si Ioan Rus (51%), respectiv Dan Matei Agathon (25%) sau Vasile Dâncu (15%). Alte nume citate au fost Ecaterina Andronescu, Rodica Stanoiu, Daniela Bartos si Vasile Puscas.

In privinta surselor de informare, cel mai frecvent citate sint radioul si ziarele, in vreme ce televiziunea si internet-ul au primit foarte putine sufragii, lucru explicabil prin aceea ca majoritatea studentilor basarabeni locuiesc in campusuri.

Boieri basarabeni

Studentii din Republica Moldova primesc din partea Statului Roman 50$ pe luna.
Banii nu sint insa conditionati de performantele academice ale acestora.
Studentii basarabeni sint incurajati de Statul român sa invete la noi prin mijloace financiare deloc de neglijat: bursa de 50$, caminizare preferentiala, plus alte facilitati. Cea mai contestata dintre toate aceste "bilete de favoare" este imprejurarea ca, in multe centre universitare, basarabenii intra la facultate fara sa treaca printr-o examinare prealabila, sau - daca dau totusi examen - nu intra in competitie cu ceilalti studenti, avind locuri dinainte rezervate. De asemenea, bursele acordate de Statul roman nu sint conditionate de notele primite, conditia viind doar aceea de a nu repeta anul. "Foarte multi studenti basarabeni pe care i-am cunoscut in ultimii ani nu aveau, din pacate, calitatile care sa-i recomande drept studenti ai Universitatii «Babes-Bolyai». Sint, desigur, si exceptii placute", recunoaste un tinar asistent universitar clujean.

Ce cred tinerii din Republica Moldova despre rezultatele studiului

Citeva din comentariile vizitatorilor portalului www.yam.ro pe marginea studiului "Studentul basarabean si integrarea lui in mediul studentesc romanesc de la Universitatea «Babes-Bolyai» din Cluj-Napoca"

Mesaj de la: paull

"Se poate crede si chiar afirma ca pornirile de prost gust ale basarabenilor in Romania (care fac aceasta izolare si anti-reclama) sint practic un element al frustrarii si cel mai mult al crizei de identitate de care am suferit in mai multe rinduri atita timp cit Basarabia a fost «tirita» de mai mult vinovata Rusia si mai putin Romania. Ar trebui sa-ncepem sa ne determinam cine sintem si de unde venim! (basarabean roman)".

Mesaj de la: Stella

"Mi-au placut vorbele si studiul e bun. Dar concluziile... de ce sa acuzam partea romana de pacatul de care tot noi sintem vinovati? Ce respect sa cerem romanilor din moment ce clujenii citesc in Piata cam asa... placere maxima, apartament in centru, studenta de la Chisinau... din pacate nu cred ca cauza desconsiderarii noastre e cea a nationalitatii (dar nici nu se exclude). Mai uitati-va si la alte cauze, la ceea ce fac ai nostri tineri prin Hasdeu si prin municipiu (urlete in «maldaveneshte» de basarabeni aghezmuiti), ce note obtin, de cite ori vin la cursuri etc.

E imaginea de zi cu zi pe care si-o face fiecare, si sa fim seriosi, ce vor crede dupa asa iesiri romanii despre noi? Ai nostri nu manifesta dorinta de a se integra, de a accepta realitatea romaneasca: pentru a se da mare si tare vorbesc in rusa, asculta muzica ruseasca, mereu in gasca. Respingerea din partea romanilor e feed-back la actiunile noastre".

Mesaj de la: Ciprian C.

"Ca unul dintre subiectii acestui sondaj vreau sa-l felicit pe Cristi pentru ceea ce a facut. Pentru imaginea proasta pe care o avem noi sintem vinovati, insa ceea ce m-a intristat e ca inca nu stim ce nationalitate avem, nu avem constiinta de neam si de Tara, sintem inca marcati de ideologia bolsevica, sovietica, care ne-a otravit. Oare cit timp trebuie sa mai treaca pentru ca sa ne vindecam, sa revenim la normal?".

Mesaj de la: alex

"Relatiile interumane, in genere, si cele romano-basarabene, in special, confirma proverbul: «Omul sfinteste locul». De multe ori sintem pusi, noi studentii basarabeni, sa infruntam un stereotip general (existent asupra basarabenilor) prin efort individual. Este greu sa fii in permanenta un ambasador neoficial al societatii din care provii".

Mesaj de la: indy

"Problema este, cred ca, in identitatea basarabenilor. Si cred ca nu romanii sint de vina, ci noi, basarabenii, trebuie sa afirmam RASPICAT si CU GLAS TARE ca sintem romani. Romani din Basarabia".

"Cred ca am reusit sa fiu impartial!"

Studiul a fost facut pe un esantion stratificat

Peste 20 de studenti basarabeni au raspuns chestionarului

"Nu am pretentii foarte mari privind studiul. Sint insa convins de obiectivitatea cercetarii mele. Am încercat, si cred ca de cele mai multe ori am reusit, sa fiu impartial în procesul culegerii datelor. Esantionul prin care am cules datele este unul stratificat si l-am elaborat printr-o selectie aleatoare. Criteriile de stratificare au fost: facultati diferite si ani diferiti de studiu. Am facut cercetarea doar cu studentii basarabeni de la UBB, pentru usurinta în culegerea datelor", sustine Cristi Jardan.